Statul, Tinerii și Locurile de Muncă

asa

Gata, l-am ascultat pe Leps, am mâncat cârnăciori și ne-am simțit „eliberați”, putem să revenim la subiecte importante?  Nu de alta, dar din țară pleacă zilnic zeci de tineri, iar peste 200 de mii de tineri (200 de mii, Karl!) nu sunt angajați și nu urmează vreo formă de învățământ. Într-o țară unde toți zic că tinerii sunt viitorul, 76% din tinerii care au o ofertă de muncă sunt nevoiți să o refuze sau să abandoneze jobul în primele 6 luni de la angajare din cauza salariului mizer.

 

Hai să vorbim despre lucrurile care contează, despre locurile de muncă pentru tineri în Moldova.

 

În loc să-și asume în mod serios rezolvarea acestor probleme, și anume faptul că tinerii din Moldova pleacă, autoritățile arată cu degetul unele la altele și caută vinovați:

 

  1. Arată cu degetul la Agenția Națională a Forței de Muncă (ANOFM) și zic că acolo sunt oferte de muncă și că tinerii sunt pur și simplu lenoși.

 

Greșit: Ultimul raport al ANOFM arată că sunt disponibile 9904 locuri de muncă. În medie, în 2016 erau 52 000 de tineri în căutarea unui loc de muncă, nemaivorbind  de faptul că la bursa muncii este destinată  cetățenilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, instituțiile abilitate cu problema șomajului se ascund constant după rata oficială de șomaj, care este mică doar din motivul plecării masive a tinerilor din țară.

 

  1. Arată cu degetul la angajatori și zic că ei nu vor să investească în formarea tinerilor.

 

Fals: De 10 ani încoace sondajele companiilor relevă faptul că peste 65 % dintre angajatori sunt nevoiți să investească în pregătirea noilor angajați sau în recalificarea lor, iar 52 % din angajatori spun că pentru ei experiența de muncă a potențialului angajat este una importantă. De fapt, recalificarea și instruirea tinerilor de către angajator este unica soluție pentru mulți antreprenori să-și asigure personal calificat. Pe lângă acest fapt, inițiativele de susținere din partea statului pentru companii în materie de calificare și instruire continuă a angajaților tineri din sectorul privat poartă un caracter selectiv și ocazional. Instruirea și recalificarea tinerilor angajați rămâne a fi o povară financiară pentru angajatori.

 

  1. Spun că de fapt acțiuni se întreprind. De obicei, sub presiunea societății civile și a organizațiilor internaționale, autoritățile inițiază activități menite să crească rata de angajare care, cu părere de rău, se termină odată cu banii donatorilor.

 

Ineficient: În 2012 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a listat circa 10 acțiuni majore care ar trebui să producă un impact național în materie de angajare în câmpul muncii a tinerilor. Jumătate dintre aceste inițiative depinde de obținerea finanțării din extern, iar altă jumătate nu sunt puse în aplicare sau au un impact limitat și restrâns (doar asupra angajaților bugetari). Din 2012 la numărul de inițiative naționale de angajare a tinerilor în câmpul muncii nu s-a adăugat nici măcar una.

 

  1. Cu jumătate de an înainte de alegeri promit cerul și pământul și salarii mari și chiar adoptă strategii, planuri de acțiuni și convoacă grupuri de lucru.

 

Fățarnic: La alegerile din 2014 toate partidele au menționat într-o formă sau alta oportunitățile economice pentru tineri ca element de bază în programele lor. Cu toate acestea, situația tinerilor din Republica Moldova este într-o continuă degradare.

 

În gălăgia scuzelor, acuzațiilor reciproce, a concertelor inutile și activităților făcute pentru PR politic de către autorități, cred că autoritățile ar putea să facă multe lucruri, cu impact major, cu costuri puține, cum ar fi să promoveze un program național de stagii de practică, dacă le-ar păsa de tineri. Dar despre asta în următorul articol.

 

p.s. Acest articol este unul introductiv și este primul dintr-un șir de articole unde voi aborda problematica abilitării economice a tinerilor prin prisma acțiunilor autorităților  sau, mai simplu, cum statul ar putea să contribuie la aparția oportunităților de stagiere, locurilor de muncă, antreprenoriatului durabil dezvoltat de tineri.


Surse de date:

ILO – Tranziția Tinerilor spre Piața Muncii, Iulie 2016; ///
http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/—ed_emp/documents/publication/wcms_536294.pdf

CNTM – Studiu: Stagiile de Calitate, 2015 ///

https://www.cntm.md/sites/default/files/Studiul-Stagii%20de%20calitate_P.Vizitiu_0.pdf

CNTM – Evaluarea Politicilor de Tineret prin prisma Programelor Partidelor Politice, 2014. ///

https://www.cntm.md/sites/default/files/Evaluarea_politicilor_de_tineret_prin_prisma_programelor_partidelor_politice.pdf

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă /// http://www.anofm.md

Biroul Național de Statistică /// www.statistica.md

Article by Adrian Balutel

Adrian Băluțel este vicepreședinte al PAS Youth, un tânăr activist civic, pasionat de politica externă și diplomație. Primul tânăr din Republica Moldova, deţinător al premiului Tânărul European al Anului 2016.

no replies

Leave your comment