Angajarea Tinerilor – Prioritatea care nu-i

priority

V-ați întrebat ce mai face statul în ultima perioadă pentru a crește angajarea tinerilor în câmpul muncii? Răspunsul este simplu.

Nimic.

Deși sub presiunea ONG-urilor de tineret și a comunității de donatori prioritatea  “stimularea angajării tinerilor în câmpul muncii” se regăsește într-un număr impunător de strategii și documente, iar guvernul are o mulțime de priorități asumate la acest capitol, în practică nu se întâmplă NIMIC.

 

Situația tinerilor pe piața muncii vorbește, mai bine zis, strigă în gura mare, despre această inacțiune. Doar 3 din 10 tineri sunt plasați în câmpul muncii1, iar rata tinerilor neîncadrați nici în procesul de studii, nici în câmpul muncii (NEET) este cea mai mare din istoria Republicii Moldova.

 

În prezent, în Republica Moldova nu există niciun program național care ar aborda problema angajării tinerilor. Instituțiile care încearcă să soluționeze problema au un impact nesemnificativ și, în majoritatea cazurilor, nu sunt direct abilitate să o facă, iar legislația care ar stimula angajarea tinerilor fie este învechită sau neaplicată, fie nu și-a atins obiectivele propuse.

 

Despre Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă tinerii nu cunosc aproape nimic, iar abordarea acesteia nu este specifică (prietenoasă) tinerilor. Activitățile dedicate tinerilor organizate de către ANOFM nu sunt mediatizate și au doar un caracter periodic. Impactul agenției asupra rezolvării problemei de angajare a tinerilor nu poate fi direct stabilit.  Noua Strategie de ocupare a forței de muncă 2017-2021 planifică o reformă substanțială a Agenției, dar încă rămâne incert dacă agenția reformată va aborda această problemă.

 

Organizația pentru dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (ODIMM), deși are rezultate bune la capitolul susținerii antreprenorilor, nu abordează problema angajării tinerilor, iar activitățile care, tangențial, pot crește angajarea tinerilor au demonstrat un impact limitat. Pe lângă acestea, trebuie de remarcat faptul că majoritatea inițiativelor ODIMM fie au cerințe avansate și complexe față de participanți, fie oferă suport financiar minor sau contribuie doar cu activități educaționale la procesul de lansare a afacerilor și, respectiv, al angajării potențiale a tinerilor.

 

Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (un produs ODIMM care potențial ar putea contribui la rezolvarea problemei angajării tinerilor) a instruit, informat sau a intrat în contact direct cu doar 211 tineri în 20162. Mai mult decât atât, programul expiră în 2017, iar din 2016 programul a rămas fără finanțare, iar pe ordinea de zi a acestui program nu se află nici consultări publice, nici inițiative de prelungire și dezvoltare.

 

Există o colecție întreagă de Hotărâri de Guvern care ar susține într-un fel sau altul angajarea tinerilor, doar că ele, fiind din perioada guvernării comuniste,  sunt inactive în marea lor majoritate. Procesul de acordare a locuințelor pentru tinerii ce se angajează în mediul rural este sistat, Hotărârea privind repartizarea tinerilor cu studii finanțate de la buget este învechită și aplicată greșit (http://unpaspentru.md/2017-hotararile-de-guvern-stil-comunist-nu-pot-rezolva-problemele-actuale-ale-tinerilor/) Hotărârea de Guvern privind stimularea angajatorilor pentru încadrarea absolvenților în câmpul muncii are finanțarea sistată din 20093.

 

Strategia Națională de dezvoltare a sectorului de tineret nu a fost în stare să genereze activități constante și strategice pe segmentul de abilitare economică a tinerilor atât din cauza lipsei de finanțare, cât și din lipsă de sprijin politic la nivel de guvern, lucru care s-a confirmat prin lichidarea Ministerului Tineretului și Sportului.

 

Pe lângă toate acestea mai pot fi enumerate câteva structuri care încearcă să facă față problemei angajării tinerilor, deși nu sunt nici direct abilitate să se ocupe cu această problemă, nici nu au un impact strategic asupra problemei, de exemplu rețeaua națională de incubatoare de afaceri sau rețeaua națională de prestatori de servicii prietenoase tinerilor, sau mai multe ong-uri, coaliții și proiecte care abordează această problemă fie la nivel regional, fie la nivel local,.

 

Într-o asemenea situație deplorabilă în materie de angajare a tinerilor, reprezentanții autorităților rămân nepăsători. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei pasează responsabilitățile de tineret către Ministerul Tineretului, care a fost comasat cu Ministerul Educației. Agențiile care ar putea să preia gestionarea situației duc lipsă de finanțare și nu au competențe directe și mandat pentru a aborda problema, iar la nivelul guvernului nu există voință politică pentru abordarea pragmatică, deschisă și eficientă a problemei. Astfel, de la numirea în funcție, nici prim-ministrul, nici consilierul pe probleme de tineret a prim-ministrului nu și-au asumat nicio inițiativă direct menită să sporească rata angajării tinerilor în câmpul muncii.

Cu siguranță, problema angajării tinerilor este una complexă și necesită implicarea companiilor, mediului academic și ONG-urilor, dar atâta timp cât guvernul și instituțiile statului ignoră această problemă și atâta timp cât nu există un program național pentru sporirea angajării tinerilor în câmpul muncii, răspunsul la întrebarea “ce mai face statul pentru a spori angajarea tinerilor în câmpul muncii” va rămâne același. Nimic.

 

Despre cum ar trebui să arate un program național de angajare a tinerilor în câmpul muncii – în următorul articol.

 


Surse:
1. http://cntm.md/sites/default/files/Analiza%20Mainstreaming%20%281%29.pdf
2. http://odimm.md/files/rapoarte/Anexa%201.%20Raport%20ODIMM%202016%20.pdf
3. http://particip.gov.md/public/documente/139/ro_283_stimulareangajaretineri.pdf

Article by Adrian Balutel

Adrian Băluțel este vicepreședinte al PAS Youth, un tânăr activist civic, pasionat de politica externă și diplomație. Primul tânăr din Republica Moldova, deţinător al premiului Tânărul European al Anului 2016.

no replies

Leave your comment